Părinții și cadrele didactice pun tot mai des la îndoială valoarea temelor pentru acasă. De vreme ce modul în care această metodă de învățare și fixare a cunoștințelor variază de la o școală la cealaltă, vă propunem să consultăm concluziile studiilor din domeniul neuroștiințelor și să stabilim împreună un verdict: sunt temele necesare cu adevărat sau doar o povară inutilă?

Copiii le consideră o mare sursă de stres, părinții le privesc ca pe o responsabilitate zilnică în plus, iar profesorii dedică multe ore corectându-le. Temele pentru acasă, moștenite de la o generație la cealaltă ca metodă didactică elementară, nu-și mai găsesc rolul tradițional în peisajul educației moderne. Însă și-l pot reinventa, dacă sunt concepute corect!

Concluziile studiilor privind temele pentru acasă

Diferențele de opinie sunt tot mai frecvente între susținătorii temelor pentru acasă și cei care le consideră un impediment în calea timpului de calitate petrecut în familie și formării de relații armonioase cu cei din jur.

Un studiu inclus în publicația Science of Learning în luna aprilie 2016 a demonstrat că temele pentru acasă, testările și examenele, precum și termenele-limită foarte strânse produc o creștere substanțială a nivelului de stres, ceea ce se traduce în final în afectarea capacității de memorare și acumulare de cunoștințe.

Hormonii secretați în aceste contexte și reacțiile de la nivelul neurotransmițătorilor au efecte negative asupra învățării și proceselor cognitive, cu implicații complexe asupra contextului educațional.

Un sondaj efectuat în rândul mai multor licee de prestigiu din SUA arată că 56% dintre elevi consideră temele pentru acasă principala sursă de stres legată de activitatea lor școlară. Aceiași respondenți au declarat că temele numeroase și dificile le cauzează tulburări de somn și digestive, precum și probleme în relațiile interpersonale.

Temele și memoria de lucru

Când elevii rețin informații la orele de curs, își folosesc memoria pe termen scurt (denumită și memoria de lucru). Aceste informații sunt actualizate în timp real, ca apoi să fie înlocuite parțial sau total cu o serie de cunoștințe noi predate la următoarea oră.

Adulții experimentează același fenomen atunci când intră într-o nouă încăpere și uită de ce sunt acolo. Noul set de informații senzoriale (lumina, mirosurile, temperatura etc.) pătrunde în memoria de lucru și anulează informațiile anterioare, pe care o persoană și le amintește abia când revine în mediul din care le-a preluat.

Însă educația implică mai mult decât simpla memorare de date. Elevii trebuie să acceseze informațiile în moduri relevante pentru ei și să transfere aceste cunoștințe către situații noi.

Mulți dintre noi am întâmpinat dificultăți în a ne aminti numele unei persoane când am întâlnit-o într-un mediu neașteptat, însă ne-am amintit cu ușurință numele acesteia după ce am reîntâlnit-o de mai multe ori în diverse locuri. Similar, elevii trebuie să-și exerseze aptitudinile în medii diferite.

Astfel, revizuirea informațiilor și a aptitudinilor-cheie dobândite în clasă prin temele pentru acasă crește probabilitatea de reamintire a lor într-o variate de situații în viitor, spun neurologii.

Legătura dintre temele pentru acasă și performanța educațională este sprijinită de o sintetizare a mai multor studii derulare în perioada 1987-2003, care concluzionează că relația dintre teme și succesul academic este una pozitivă și statistic semnificativă.

Temele potrivite, la momentul potrivit

Dezbaterea privind utilitatea temelor pentru acasă se împarte în două direcții principale: efectele lor în ciclul primar, comparativ cu cel gimnazial. Cercetătorul în educație John Hattie, care a evaluat influențele mai multor factori asupra învățării și performanțelor școlare, a descoperit că temele au un efect nesemnificativ în clasele primare (impact minor sau inexistent asupra procesului de învățare). Pe de altă parte, temele par să prindă importanță în clasele V-VIII.

Explicația omului de știință este aceea că elevii de gimnaziu primesc deseori sarcini care le consolidează cunoștințele și aptitudinile-cheie deprins la orele de curs, pe când elevii din clasele I-IV primesc de regulă teme cu conținut distinct față de lecția predată la clasă.

„Cel mai bun lucru pe care poți să-l faci ca profesor este să concepi temele pentru acasă într-o formă care fixează ceva ce elevii au învățat deja”, declara John Hattie pentru BBC în anul 2014.

Prin urmare, temele pot fi eficiente doar când sunt concepute corect și solicitate în momentele potrivite. Iată câteva reguli generale recomandate de specialiști în acest sens:

• Stabiliți doar teme relevante. Acest lucru presupune elaborarea de sarcini care se adresează fie cunoștințelor predate la ora de curs, fie oportunităților elevilor de a explora conceptele-cheie în zonele lor de interes.

• Asigurați-vă că elevii își pot face temele. Adaptați sarcinile trasate vârstei și competențelor copiilor, altfel nivelul de anxietate cu care aceștia se vor confrunta le va afecta capacitatea de învățare. Rata de succes a temelor crește preponderent cu satisfacția elevului de a fi capabil să îndeplinească sarcinile corect.

• Implicați părinții. Nu transformați temele într-un motiv de conflict cu elevii și părinții. Ele trebuie să fie o împărtășire de informații, nu o bătălie.

• Verificați temele împreună cu elevii. Nu vă rezumați în a face observații cu pixul roșu pe caiet. Discutați răspunsurile copiilor la clasă și recapitulați conceptele-cheie, astfel încât informațiile din memoria de lucru să se fixeze în memoria de lungă durată.

Temele la Aletheea

Pentru că punem accent pe învățarea prin descoperire, temele la Aletheea nu sunt calea principală prin care elevii noștri acumulează cunoștințe și deprinderi. Profesorii urmăresc fixarea informațiilor și a competențelor prin metoda proiectului, care s-a dovedit a fi cea mai eficientă în cadrul celor mai noi studii din domeniul educației.

Astfel, la ciclul primar, temele:

• au un caracter opțional;
• pot fi făcute de miercuri până miercuri (pentru a cuprinde atât timpul săptămânii, cât și weekendul);
• sunt indicate pe platforma Adservio (pentru a se evita consumul de hârtie, pierderea bilețelelor și pentru a fi mai ușor accesate de părinți).

La gimnaziu, felul în care se gestionează temele ține strict de modul de lucru al profesorului și de ceea ce se agreează între profesor-părinți-elevi.

Această abordare elimină pericolul efectelor negative legate de stresul pe care temele îl pot produce copiilor, fără pierderea beneficiilor acestei metode de fixare a informațiilor, aptitudinilor și competențelor.

Citește și:

8 metode care le dezvoltă copiilor gândirea critică