Copiii au nevoie să fie ajutați în a învăța cum să își controleze emoțiile, întrucât această capacitate pe care adulții o dețin (mai mult sau mai puțin) se dobândește în timp, nefiind o abilitate înnăscută. Roata tehnicilor de control emoţional este un exemplu de metodă utilă prin care cei mici pot fi ajutați să își gestioneze eficient reacțiile emoționale.

Crizele nervoase sau așa-zisele tantrumuri apar deseori în lipsa unor acțiuni concrete, ce pot fi adoptate cu ușurință de un adult. Ele sunt menite să ajute un copil să aibă reacții rationale, și nu emoționale,în anumite circumstanțe problematice.

Roata tehnicilor de control emoțional

Propusă de SuntParinte.ro, această tehnică este menită să-i ajute pe copii să se calmeze atunci când resimt emoții negative puternice, precum furia, dezămăgirea sau tristețea. Roata tehnicilor de control emotional presupune adoptarea următorilor pași simpli:

• Adultul discută cu copilul despre lucrurile care îl liniștesc atunci când este furios, supărat sau dezamăgit.
• Adultul realizează, împreună cu copilul, o listă cu lucrurile ce readuc echilibrul emoțional al celui mic (exemple: iau o pauză și mă plimb, respir adânc și expir de 10 ori, desenez, număr, ascult o anumită melodie, mă joc etc.).
• Odată listate metodele personale de calmare, ele se notează în interiorul unui cerc împărțit în mai multe “felii”.
• Copilul este încurajat să personalizeze roata cu diverse desene, pe care să le privească atunci când simte nevoia să se calmeze.
• Roata personalizată poate fi lipită pe o bucată de carton decupată și prinsă în mijloc cu o piuneză atașată unui panou. Desenați o săgeată lângă roată, astfel încât aceasta să indice, la rotire, o anumită „felie” ce desemnează o tehnică de calmare. În acest mod, copilul poate să folosească, pe rând, câte o metodă de a-și recăpăta echilibrul emoțional.

Roata tehnicilor de control emoțional poate fi utilizată și de către profesori la clasă, cu metode de calmare potrivite contextului.

Foto: SuntParinte.ro

Gândăcelul „nu mă bâzâi”

Gândăcelul „nu mă bâzâi” poate deveni prietenul necuvântător al celor mici, care le reaminteşte mereu ce să spună atunci când cineva îi deranjează.

Deseori, nici adulţii nu găsesc formulele potrivite pentru a-şi exprima nemulţumirile faţă de altcineva, astfel încât să aplaneze un conflict şi să nu ajungă să se manifeste violent verbal sau fizic. Iar dacă cei mari nu stăpânesc această artă, nu putem pretinde copiilor să o facă de la sine.

Desenaţi-l pe un carton mare de hârtie pe gândăcelul „nu mă bâzâi” şi notaţi în jurul acestuia următoarele frazele magice:

• Te rog, nu mai face acest lucru….
• Mă supără când faci acest lucru…..
• Nu îmi place deloc
• Mă înfurie gestul tau de a …..
• M-am supărat pentru că ……, hai sa discutăm despre asta.

Sau

• Pot să ies puţin din cameră să mă calmez şi apoi vorbim.
• Pot sa inspir adânc şi să expir de 10 ori până mă liniştesc.
• Pot să scriu despre asta în jurnalul meu să înţeleg de ce m-am supărat.
• Pot să discut cu cineva de încredere despre ce m-a supărat.

Soluţii rapide de calmare

Sigur că roata tehnicilor de control emoţional sau gândăcelul nu vor fi mereu la îndemână când copilul îşi pierde cumpătul. Din fericire, există şi soluţii rapide de calmare, la care puteţi apela în orice circumstanţă vă aflaţi.

Ele nu doar că opresc izbucnirile de moment, ci reprezintă şi căi excelente prin care copiii îşi antrenează cu consecvenţă autocontrolul, astfel încât să deprindă aceste mecanisme de a-şi stăpâni cu brio emoţiile pe tot parcursul vieţii.

Statul în cap. Dacă vă permite contextul, încercaţi să adoptaţi împreună această poziţie corporală, pe canapea de pildă. De secole întregi, practicanţii de zoga au înţeles efectul calmant al aducerii capului la nivelul inimii. Această poziţie corporală are un impact pozitiv asupra sistemului nervos autonom, responsabil cu reacţiile corpului la stres.

Vizualizarea unor locuri liniştite. Rugaţi copilul să închidă ochii şi să-şi imagineze un loc frumos, paşnic, în care se aud doar zgomote plăcute. Apoi îndrumaţi-l să vă descrie cum arată acel spaţiu, cum miroase şi cum se simte în acest tărâm imaginar.

Cântatul cu voce tare. Acest act fizic conduce la eliberarea de endorfine, hormonii responsabili cu instalarea stării de bine la nivelul întregului organism.

Pictatul. Această activitate distrage copilul de la factorii care l-au afectat din punct de vedere emoţional. În plus, studiile de specialitate au descoperit că artele vizuale îmbunătăţesc capacitatea de adaptare la stres, mai ales la vârste fragede.

Săriturile de coardă. Setaţi cronometrul la 2 minute, pune puţină muzică şi acceptaţi împreună provocarea de a sări coarda până la semnalul sonor.

Concursul de sărituri. Când copilul devine excesiv de anxios sau nervos, organizaţi pe loc un concursul de „cine sare mai sus, cel mai rapid, cel mai mult sau cel mai lent”. Eliberarea tensiunii şi factorul distractiv din această activitate ajută la atenuarea trăirilor emoţionale negative.

Citeşte şi:

Problemele emoționale la copii: pericole și soluții