Traversare

Rigoare

Alfabetizare

Notă

Sens

Libertate

Inţelegere

Test

Exemplu

Realitate

Abilităţi

Ţintă

„Educaţia este calea de la ignoranţa încrezută la incertitudinea jalnică.” (Mark Twain)

Moderator: Aniela Mancaş

„Dacă ne este foame și vrem să pregătim ceva pentru a mânca, ne gândim, implicit, la felul de mâncare pe care l-am prefera. În mod iminent, după ce alegem, vom pregăti ingredientele de care avem nevoie pentru a prepara rețeta.

Parcurgem etape, ținem cont de rețetă, uneori improvizăm, până când reușim să obținem ceea ce ne-am propus.

La final, ne bucurăm de reușita muncii. Aceasta ne ține de foame și ne păstrează vii.

La fel se întâmplă și în învățare.

Atunci când evaluăm, e necesar să apreciem produsul final, ca sumă de etape reușite.

Să prepari o prăjitură nu înseamnă doar să știi să pregătești ingredientele, să respecți măsura fiecăruia, să bați albușurile spumă sau să încingi cuptorul. Toate la un loc și multe altele, conduc la împlinire.

Evaluarea competențelor se referă, tocmai, la pregătirea profesorilor în direcția de a evalua dacă un elev știe „să prepare o anumită prăjitură”, nu numai dacă știe să pregătească aluatul sau crema.

Vă invităm alături de noi, să descoperim bucătăria internă a evaluării. În cadrul atelierului „Începe cu gândul la final- evaluarea competențelor la clasă„, ne propunem să împărtășim viziuni și instrumente prin care să evaluăm elevii în mod global, ghidându-i către învățarea cu sens, autentică.”

Moderatori: Cătălina Ion și Graţiela Bălcescu

Libertate pozitivă, Responsabilitate, Valori, Modelul SCARF, Pedagogia libertăţii, Datorie = obligaţie legală sau morală (definiţie din Dex online) – acestea sunt reperele unui atelier despre excelenţă, oameni de succes vs. oameni de valoare, despre efort/muncă şi curajul de a schimba lumea. Vorba lui Dalai Lama: „Dacă tu crezi că eşti prea mic ca să schimbi lumea, încearcă să dormi în cameră cu un ţânţar.”

Moderatori: Andreea Cotiţosu şi Mihai Stamatescu

Moderator: Andreia Petcu

Suntem diferiți și e fascinant că suntem așa!

Managementul mediilor de învățare a devenit provocator pe măsură ce acestea au devenit mai complexe. Structura și funcțiile lor au suferit transformări majore iar profesorii au fost puși în situația de a-și dezvolta competențele necesare pentru a gestiona cu succes procesul instructiv-educativ și din această perspectivă. Sala de clasă a devenit modulară, uneori virtuală, noile tehnologii și-au făcut loc în procesul de predare-învățare iar școala și-a extins granițele. Pentru a înțelege atât nevoile copiilor cât și nevoile noastre  în ceea ce privește interacțiunea în acest context  vă propunem un atelier practic în care să descoperim:

1. Cum influențează mediul de învățare procesul educațional
2. Cum putem adapta mediul de învățare la necesitățile copiilor
3. Cum putem adecva spațiul de învățare pentru a maximiza resursele disponibile

Așadar, vă invităm să privim mediul de învățare ca pe o resursă prețioasă pe care trebuie să o gestionăm cu responsabilitate. Vom aplica metoda lui J. Dewey, learning-by-doing, așa că  la finalul atelierului o să punem în practică principiile organizării spațiului educațional în acord cu scenariul de management.

Moderator: Andrei Dumitrescu

Ascultă, simte, descoperă muzica…

Într-un cadru prietenos, destins, participanții vor învăța modalități simple, la îndemână, de a-i face pe copii să simtă și să înțeleagă complexitatea muzicii. 

Alături de Andrei, profesorii pentru învățământul primar și gimnazial vor pune lupa pe concepte cheie precum: creativitate, joc și improvizație muzicală. Haideți să redescoperim împreună bucuria de a învață prin joc și mișcare, frumusețea muzicii.

Moderator: Andrei Lăzăroiu

Te-ai întrebat vreodată, după ce ai ieșit de la clasă și ai terminat de predat, dacă faci bine ceea ce faci?  

Sau cum poți proceda pentru a-ți face orele mai plăcute și mai interesante atât pentru tine, cât și pentru elevii tăi?  

Ceea ce ne propunem noi, Roxana și Adriana, pe parcursul acestui atelier, este să aducem o rază de lumină în „sfera predării”, prin co-teaching.  

Ideile, creativitatea și experiența fiecăruia dintre profesorii implicați în co-teaching, sunt atuuri clare – indiferent de materie sau persoanele implicate, profesorii de co-teaching nefiind în competiție, ci într-un consens de acțiuni și idei. În acest atelier ne propunem să aducem în prim plan importanța interacțiunii și lucrului în echipă, pentru ore dinamice și un management al clasei controlat. 

Moderatori: Roxana Aramă și Adriana Boghian

În cadrul acestui atelier vă propunem o abordare experiențială, ce are ca punct de plecare lumea reală și se continuă cu lumea poveștilor. Venim cu o perspectivă care se fundamentează pe cercetări valide din educație, care ne spun că fără dezvoltarea gândirii critice, învățarea este de suprafață și strict cu scopul de a reuși la examene.

Pentru a schimba paradigma și a face din învățare un proces cu sens pentru copii, credem că e nevoie de efort susținut și conștient, activarea motivației optime și setarea unui cadru securizant.

Pe parcursul atelierului, activitățile propuse vor răspunde următoarelor întrebări:

– Ce legături invizibile există între realitatea de zi cu zi a unui copil și textele explorate la școală?

– Cum încurajăm dezvoltarea întrebărilor deștepte?

– Ce dovezi ale învățării putem construi împreună cu copiii?

– Cum construim și dezvoltăm rutine de gândire?

– Ce legături putem stabili între abiltățile de literație și metacompetența numită reflexivitate asupra învățării?

Așadar, dacă activezi în învățământul primar, iar temele enunțate mai sus le vezi importante pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor cu care lucrezi, te așteptăm să explorăm împreună!

Moderatori: Vasile Braşovanu și Tamara Popa

Cum vorbești și ce citești spune cine ești; cum ne creștem cuvintele = așa ne asumăm lumea

Atelierul „Declișeizarea și despovărarea limbajului” este un demers întru firescul înlănțuirii cuvintelor și o incursiune în contemporaneitate(a literară). Într-o manieră hermeneutizantă,  se va înlănțui¹ cvasiholistic și ca o mis-en-abyme încărcările flamboaiante de structuralizare sintetizatoare a limbajului de cobalt. Delete și de la capăt: hai la atelier să scoatem lemnul din limbaj.²

Orice asemănare cu vreun dezacord este pur intenționată.

[1]  Varianta 1) Se spune că nu haina îl face pe om. Nu îl face, dar îl îmbracă și, recunoaștem sau nu, îi atârnă etichete – (cool, vintage, pompos, elegant, kitchos,asumat, original, șters). Nici cuvintele nu îl fac (în totalitate) pe om, dar îl spun, îl descos.

De când s-a inventat, omul a simțit nevoia să fie auzit (și văzut; și înțeles; și admirat; și așa mai departe). Odată cu el (sau poate puțin mai târziu), i s-a inventat și sentimentul de rușine. Așa că omul a apelat la tot felul de subterfugii pentru a nu fi judecat. Unul dintre acestea este încărcarea discursului său pentru „a da bine”.

Cum vrea omul să fie văzut? Dacă aruncăm un ochi de-a lungul istoriei, vedem oglinda și evoluția omului. de la hainele sumare ale omului primitiv (care doar suplineau nevoia de căldură și de acoperire a zonelor intime), la corsetele, perucile, ornamentele baroce, la hainele practice de azi. Cam așa stă treaba și cu limbajul (care e un fel de șifonier al hainelor de interior/cuvintelor); vom observa o îngreunare a limbajului – cuvinte care să arate statutul omului, cât de multe știe el, până la o coborâre a cuvintelor în stradă. De la corset la libertate. De la prejudecată, fanfaronadă, comoditate sau din dorința de epatare, omul s-a folosit de clișeu (în sens lingvistic, stereotipie).

 Varianta 2)

Limbă naturală sau limbaj de lemn? Comunicare sau pseudohipnotizare?

                    Acest atelier își propune să analizeze câteva mostre ale limbajului oficial și neoficial, literar și nonliterar, fiind un ministudiu pragmatic care să ajute la înțelegerea faptului că nu cuvintele mari clădesc comunicarea, ci cuvintele autentice care dezvăluie adevărata menire a limbajului – de a comunica eficient și de a trezi în celălalt înțelegerea și bucuria de a fi om. Va face și o trecere în revistă a discursului la modă, aruncând o privire la curentele anterioare, pentru a vedea trecerea de la ornamentație excesivă (cu o punere în abis a vestimentației și a arhitecturii) la lejeritatea de azi. De asemenea, se vor lua câteva mostre din viața de zi cu zi (de la manuale, știri, texte literare și nonliterare), se vor scutura de praf, arăta cu degetul sau li se va acorda atenția cuvenită. În plus, învățăm de ce există o nostalgie (nostos+algos, întoarcere + durere) a limbajului, de ce omul se simte mai confortabil apreciind figuri ale trecutului și uită să își cunoască prezentul (de exemplu marii artiști există și în ziua de azi, există o incapacitate de racordare la prezentul artistic, se va face și o scurtă incursiune în literatura contemporană).

                    O altă încercare a cursului este de a recunoaște kitsch-ul verbal, de a elibera gâtul limbajului (că tare strangulat mai e de către unii), de a recunoaște cuvintele-ambalaj, cuvintele-zornăitoare, cuvintele-lingușitoare, cuvintele-pampon.

Moderator: Cătălina Matei

„Jocul atinge și stimuleaza vitalitatea, trezind întreaga ființă – minte, corp, inteligență și creativitate.” – Viola Spolin

La acest atelier vom vorbi despre probleme frecvent întâlnite la clasă și vom prezenta câteva idei de jocuri menite să ne ajute în gestionarea lor. Dacă și voi vă confruntați la clasă cu conflicte, gălăgie, lipsă de motivație sau alte dificultăți, vă propunem să încercați, alături de noi, o serie de jocuri teatrale a căror aplicare va determina rezultate pozitive în evoluția copiilor. Includerea teatrului în educație, sub formă de joc, în cadrul orelor de orice fel, oferă elevului spațiu de manifestare, autonomie, putere de a crea și ocazia de a relaționa empatic cu ceilalți.

Vă așteptăm să ne jucăm împreună!

Moderatori: Octavia Medrea și Roxana Pîrvu