Mircea Miclea: „Școala nu este despre confort, ci despre efort.”

Conferința națională „Alohomora! Cum deschidem mintea elevilor către învățare când ei se așteaptă la magie?”

Sâmbătă, 23 mai 2026, la Școala Privată Aletheea, a avut loc cea de-a zecea ediție a conferinței naționale „Alohomora! Cum deschidem mintea elevilor către învățare când ei se așteaptă la magie?”. Invitatul special al evenimentului a fost Mircea Miclea, prof. univ. dr. la Departamentul de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai, care a vorbit despre impactul inteligenței artificiale asupra procesului de învățare și despre riscul ca elevii să devină dependenți de tehnologie și lipsiți de exercițiul gândirii critice. Mesajul său a evidențiat faptul că inteligența artificială nu poate înlocui cunoașterea autentică, ci dimpotrivă, face și mai importantă expertiza umană, discernământul și capacitatea de a pune întrebări relevante.

Discuțiile și atelierele din cadrul evenimentului au subliniat nevoia tot mai mare ca școala să formeze nu doar competențe academice, ci și capacitatea elevilor de a învăța autonom, critic și conectat la realitate.

Nu metodele fac diferența, ci contextul.

Intervenția prof. Mircea Miclea a evidențiat câteva direcții esențiale pentru creșterea calității predării. Una dintre ideile centrale a fost importanța contextualizării. Nu metodele utilizate fac diferența, ci conștientizarea dinamicii situației și calibrarea predării în funcție de această dinamică. Această „conștientizare a situației” presupune o sensibilitate fină la context: nivelul clasei, starea elevilor, momentul zilei, mediul social, dinamica grupului. Cu alte cuvinte, predarea nu este un algoritm, ci un proces de design: „Cheia este design-ul. Construcția contextuală a soluției. Asta face diferența dintre un profesor bun și un profesor care nu este atât de bun. Contextualizarea. Dincolo de orice metodă. Nu există silver bullet, nu există metode de aur, nu există nimic. Există contextualizări, există construcții, design-uri care sunt făcute de către profesor în momentul în care el predă pe baza metodelor pe care le are.” Profesorul devine, astfel, un designer de experiențe de învățare, nu un simplu aplicator de tehnici.

Emoția este cheia memoriei durabile.

Un alt subiect adus în discuție a fost rolul emoției în învățare, în contextul în care elevii sunt expuși la un volum tot mai mare de informații: „Ce informații sunt prelucrate mai intens? Cele care sunt împachetate emoțional, care sunt asociate cu anumite emoții.” Prof. Miclea subliniază faptul că emoția este cea care fixează învățarea pe termen lung. Poveștile, exemplele personale și entuziasmul profesorului devin instrumente esențiale. „Deci e foarte important să ne gândim, când intrăm la clasă, în condițiile în care mintea elevilor noștri este asaltată cu atât de multe informații, dacă vrem cu adevărat să-i facem să rețină mai mult din ceea ce noi le predăm, trebuie să ne gândim cum am putea crea emoții legate de conținuturile respective.” În acest sens, profesorul nu transmite doar informație, ci creează experiențe memorabile. Nu întâmplător, cei mai influenți profesori nu sunt amintiți pentru conținutul exact predat, ci pentru stările pe care le-au generat în clasă.

„Memoriile emoționale sunt mult mai puternice decât orice altă memorie. Așa că orice conținut asociat cu o emoție, devine dintr-o dată mai memorabil. Iar lucrul acesta este esențial, nu? Pentru că atunci când facem o școală bună, contează ce rămâne în capul copiilor. Nu atât ce predăm, ci ce mai rămâne după ce predăm.”

Este important să formăm moduri de gândire, nu doar să transmitem informații.

În continuare, discursul a evidențiat necesitatea de a forma moduri de gândire, nu doar de a transmite conținut: „Modul de gândire e mult mai util decât teoria.” Într-o lume în care informația este accesibilă instant, valoarea educației nu mai stă în acumularea de date, ci în capacitatea de a le evalua, de a le interpreta și de a le utiliza critic. Elevii trebuie să învețe să gândească „ca istorici”, „ca oameni de știință”, nu doar să reproducă rezultate. Această abordare este esențială într-o epocă marcată de fake news și supraîncărcare informațională: „Adesea, școala neglijează acest lucru: prezintă rezultatele modurilor de gândire. Lecțiile adesea sunt expresia rezultatelor unor moduri de gândire. Noi predăm aceste lecții și uităm că în spatele acestor rezultate a fost un mod de a gândi, anumite metode care s-au utilizat într-un anumit fel etc. Acestea devin foarte importante astăzi, într-o lume în care manipulările, fake news-urile sunt atât de rapide, se pot multiplica atât de rapid, e foarte important să fiu înarmat cu un mod de gândire, nu doar cu niște conținuturi.” Elevii trebuie învățați cum să gândească, nu doar ce să știe.

Inteligența artificială și noua „aristocrație epistemică”

Referindu-se la impactul inteligenței artificiale, Mircea Miclea este de părere că viitorul va fi dominat de o diferență clară între „aristocrații epistemici”, cei care știu să gândească și să folosească informația, și „iobagii epistemici”, cei dependenți complet de tehnologie.

„Este extrem de important să ai cunoaștere la purtător, să ai cunoaștere în cap. Este mai important decât înainte. Apariția acestor tehnologii de inteligență artificială nu trebuie să ne facă să învățăm mai puțin. Dimpotrivă, trebuie să învățăm mai mult decât înainte, să avem mai multă cunoștință la purtător. De ce? Păi dacă știți câteva lucruri esențiale despre inteligența artificială, știți că unul dintre lucrurile esențiale pentru a o utiliza este modul în care o întrebi. La o întrebare proastă, nu îți poate da un răspuns bun. La întrebări proaste, se dau răspunse proaste. La început trebuie să știi cum să întrebi.”

Această distincție ridică o miză majoră pentru educație: nu doar accesul la informație contează, ci și capacitatea de a o înțelege și a o valida. 

„După ce îmi dă răspunsul, eu trebuie să-l auditez. Cine va putea face auditarea răspunsului? Cine are cunoașterea. Deci, cu atât mai mult trebuie să avem cunoaștere la portător, ca să știm să utilizăm instrumentele acestea de inteligență artificială care vor fi din ce în ce mai performante și din ce în ce mai omniprezente în viața noastră.  Trebuie să știm să le utilizăm.”

Școala nu este despre confort, ci despre efort.

În final, acesta a pledat pentru o schimbare de paradigmă în percepția asupra școlii: educația, susține Miclea, trebuie să pregătească elevii pentru realitatea vieții adulte, unde performanța și rezultatele sunt criterii centrale.

„Învățarea nu este anticamera distracției (…), este anticamera muncii. Îi învățăm cum să muncească. De ce? Pentru că asta îi așteaptă. Adică orice om, orice părinte responsabil, orice sistem educațional responsabil, orice profesor responsabil, trebuie să se gândească: noi vrem să îi adaptăm pe copii la lumea haină a adulților. Asta vrem: să fie adaptați la lumea aceasta.”

Disconfortul cognitiv, efortul și disciplina nu sunt obstacole, ci condiții ale învățării profunde: „Disconfortul cognitiv produce profunzimea învățării.” În acest context, spune prof. Miclea, rolul profesorului devine și unul formativ în sens larg: de a cultiva reziliența, orientarea spre scop și capacitatea de a depăși dificultăți: „Scopul meu e mai important decât stările mele.”

Curajul de a merge „în contra direcție”

Concluzia intervenției a fost un apel la curaj și responsabilitate din partea profesorilor: în fața presiunilor sociale sau a tendințelor superficiale, ei trebuie să rămână fideli principiilor solide. Educația autentică presupune uneori opoziție față de așteptările părinților sau ale societății, în numele formării reale a elevilor. „Trebuie să avem curajul să creăm contramodele, pentru că în felul acesta, chiar dacă nu sunt luate în seamă pe moment, există acolo și sunt luate în seamă cândva. Acesta este unul dintre lucrurile esențiale pe care trebuie să-l facem, fără să ne raportăm mereu la trenduri. Nu trebuie să fim trend, trebuie să fim corecți.”

Educația nu poate fi dictată exclusiv de așteptările imediate sau de trenduri, ci trebuie să rămână fidelă scopului său fundamental: formarea unor oameni capabili să gândească, să muncească și să se adapteze unei lumi complexe.

***

Mircea Miclea este profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și coordonator de doctorat la școala doctorală de Științe Cognitive Aplicate. Prof. Miclea este psiholog principal cu experiență vastă de practician și formator în psihoterapie, fiind titular în cadrul UBB la mai multe discipline de specialitate (ex. Modificări cognitiv-comportamentale, Psihoterapie cognitiv-comportamentală) și formator pentru alte cursuri acreditate de Colegiul Psihologilor din România (ex. Metode online de prevenție și psihoterapie a anxietății). Este directorul unui centru privat de cercetare-dezvoltare în domeniul psihologiei, Cognitrom, unde a coordonat dezvoltarea mai multor platforme inovatoare de evaluare și intervenție psihologică computerizată pentru copii, adolescenți și adulți utilizate la nivel național, în instituții publice și private. Prof. Miclea este autor și coautor la numeroase lucrări științifice publicate în jurnale naționale și internaționale și membru fondator al jurnalului științific „Cognition, Brain, Behavior: An Interdisciplinary Journal”. Mircea Miclea a fost Ministru al Educației și Cercetării și a elaborat mai multe strategii și rapoarte naționale în domeniul educației.

(Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca)

***

Ajunsă la cea de-a X-a ediție, conferința națională Aletheea face parte din strategia școlii noastre de responsabilitate socială, de a împărtăși bunele noastre practici educaționale și de a contribui astfel la îmbunătățirea calității educației oferite copiilor din România. După intervenția profesorului Mircea Miclea, au urmat două sesiuni de ateliere practice facilitate de profesorii școlii Aletheea și de un invitat extern. În ultimii ani, am investit în educația socio-emoțională a profesorilor școlii Aletheea prin programele de formare Six Seconds, fiind motivați de dorința de a construi, în echipa noastră, relații bazate pe încredere, siguranță și alinierea la scopuri comune. Astfel, ne asigurăm că aceste practici sunt integrate ușor de către elevi și se reflectă în procesul lor de învățare, generând progres. Cele 5 ateliere au fost:

1. Profesorul-designer: cum creăm experiențe de învățare relevante? prof. Aletheea Aniela Mancaș și coordonator educațional ciclul gimnazial Mihai Stamatescu
2. Revelio! Cum arată harta strategică a gândirii critice? prof. Aletheea Laura Petrescu și prof. Aletheea Damian Feraru
3. Cine a văzut profesori liniștiți și elevi cuminți? prof. Aletheea și EQ Educator Anastasia Feraru și prof. Aletheea și EQ Educator Andreea Cotițosu
4. Cât de adaptabil ești, de fapt, la mediul tău interior? prof. Aletheea Andreea Sacagiu și consilier școlar Aletheea Oana Petcu
5. Cum creștem implicarea copiilor în învățare? prof. Școala Babel (Timișoara) Adriana Bălaj

Participarea la conferință a fost gratuită cu ajutorul sponsorilor noștri și a părinților din comunitatea Aletheea, care au asigurat cumpărarea biletelor pentru profesori. Credem că este tot mai evidentă nevoia profesorilor din întreaga țară de a participa la ateliere practice, de a primi exemple de metode și de resurse care pot fi aplicate imediat la clasă, pentru îmbunătățirea calității educației oferite copiilor. Ne-am asumat acest rol, de împărtășire a know-how-ului nostru educațional încă de la deschiderea școlii, în 2014, iar de-a lungul timpului am contribuit la instruirea a sute de profesori.

Sponsorii și partenerii acestei ediții au fost: Mușat & Asociații, BRD Groupe Société Générale, GARANTI BANK S.A, Herlitz, Spoonful, Editura Publica, The Funny Brand și comunitatea de părinți Aletheea.

Pentru mai multe informații despre conferință, ne puteți contacta prin e-mail la adresa evenimente@aletheea.ro sau la numărul de telefon 0773 331 196.