Definită drept conștientizarea propriei experiențe, pas cu pas, în absența oricărei intervenții a judecăților de valoare (bine sau rău), meditația de tip mindfulness tinde să devină din ce în ce mai populară datorită beneficiilor pe care pretinde că le aduce.
Tehnica se referă la conștientizarea voluntară a propriilor gânduri, sentimente, senzații și comportamente, fără însă a le evalua sau a emite o opinie asupra lor. Fără să știm, se întâmplă să intrăm într-o stare de mindfulness, când, de exemplu, ascultăm melodia preferată și observăm orice mic detaliu al acesteia. Un alt exemplu cotidian în care am trăit un moment de mindfulness ar putea fi situația în care, înaintea unui eveniment important (un examen, un interviu pentru un post, ziua nunții etc.) trăim o stare intensă de anxietate pe care o recunoaștem ca atare, dar alegem pur și simplu să o acceptăm.
Opusul unei astfel de stări ar putea fi considerat momentul în care organismul nostru funcționează ca și cum ar fi setat pe pilot automat. Situații cum ar fi: ați servit prânzul și după aceea v-ați dat seama că nu ați savurat în niciun fel mâncarea pentru că nu ați reușit să conștientizați momentul; ați spus ceva deplasat sau răutăcios la furie și nu ați realizat că acțiunile vă erau conduse de emoții decât prea târziu.
În ultima vreme, meditația de tip mindfulness a devenit o componentă foarte populară a multor tipuri de psihoterapie cum ar fi, de exemplu, psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT). Dar ce face, mai exact, meditația de tip mindfulness? Este cu adevărat utilă?
Literatura de specialitate ne oferă mai multe răspunsuri. Un număr considerabil de meta-analize demonstrează faptul că meditația de tip mindfulness reduce anxietatea, stresul și simptomele tulburărilor din spectrul afectiv, iar efectele sale pozitive se mențin pe termen lung. Un studiu chiar a demonstrat faptul că acest tip de meditație a fost la fel de eficient ca medicația antidepresivă în prevenirea recăderilor, chiar și la 16 săptămâni după intervenția terapeutică. Alte studii au evidențiat faptul că practicarea regulată a meditației de tip mindfulness conduce la apariția unor modificări la nivel cerebral, mai exact, contribuie la eficientizarea procesului de reglare emoțională, a concentrării și crește viteza de procesare cognitivă. Aceste modificări pot să explice efectele benefice pe termen lung asociate cu practicarea meditației de tip mindfulness.
Dacă studiile menționate anterior se refereau la efectele acestui tip de meditație în cazul indivizilor care se confruntau cu diverse probleme psihologice, există și dovezi care susțin beneficiile practicării meditației de tip mindfulness în cazul persoanelor fără probleme clinice. În primul rând, este vorba de o stare de bine fizic, de o funcționare mai bună a sistemului cardio-vascular, de o îmbunătățire a capacității de concentrare și nu în ultimul rând de o mai bună asumare a valorilor morale și etice. La fel de important, relațiile sociale, comunicarea par să beneficieze de un upgrade important, dacă cel puțin unul dintre cei implicați practică regulat meditația de tip mindfulness.
Rezumând, există suficiente date științifice care dovedesc faptul că meditația de tip mindfulness poate fi utilă atât în reducerea simptomatologiei tulburărilor psihice de intensitate clinică, dar poate fi folosită, în egală măsură, pentru creșterea calității vieții și a stării de bine în rândul populației generale.
Referințe bibliografice:
- Davis, D. M., & Hayes, J. A. (2011). What are the benefits of mindfulness? A practice review of psychotherapy-related research. Psychotherapy;
- Grossman, P., Niemann, L., Schmidt, S., & Walach, H. (2004). Mindfulness-based stress reduction and health benefits: A meta-analysis. Journal of Psychosomatic Research;
- Hoffmann, S. G., Sawyer, A. T., Witt, A. A., & Oh, D. (2010). The effect of mindfulness-based therapy on anxiety and depression: A meta-analytic review. Journal of Consulting and Clinical Psychology;
- Loucks E., Britton W., Howe C., Eaton C., & Buka S. (2014). Positive associations of dispositional mindfulness with cardiovascular health: The New England family study. International Journal of Behavioral Medicine.