Învățarea este un proces care poate fi împărțit în patru stadii distincte, parcurse de fiecare persoană în mod conștient sau inconștient. Cele 4 stadii ale competenței ne ajută să înțelegem mai bine cum funcționează creierul nostru, de ce are nevoie pentru a acumula informații și deprinderi și cum putem să ne folosim la maximum funcțiile cognitive pentru a studia eficient.
Stadiile competenței în învățare sunt descrise de Modelul de Învățare prin Competență Conștientizată, dezvoltat de Gordon Training International, o organizație cu sediul în California, specializată în training-ul profesional al leaderilor din companii mari, al părinților și al profesorilor.
Organizația a fost fondată în anul 1962 de doctoral Thomas Gordon, nominalizat de 3 ori la Premiile Nobel pentru Pace pentru programele sale de success P.E.T. (Parent Effectiveness Training) și L.E.T. (Leader Effectiveness Training).
Modelul de învățare bazat pe cele 4 stadii de competență poate fi folosit de elevi și studenți pe tot parcursul lor educational, de profesori, părinți sau profesioniști în dezvoltarea de noi aptitudini în domeniul de activitate.
Primul stadiu: Incompetența inconștientă
În acest stadiu, o persoană nu conștientizează existența unei anumite aptitudini, așadar nu îi cunoaște utilitatea sau relevanța. Prin urmare, nu simte nevoia să dețină aptitudinea în cauză și nu realizează faptul că ar putea să fie incapabilă să o pună în practică, de vreme ce nu deține competența necesară. În acest punct, persoana trebuie să fie pusă în temă (de un părinte, profesor, manager, trainer, antrenor etc.) că îi lipsește aptitudinea și că ar putea să se bucure de multe beneficii odată ce și-o însușește.
Odată ce persoana devine conștientă de o deficiență, poate să treacă la următorul stadiu al procesului de învățare.
Stadiul al doilea: Incompetența conștientă
În acest stadiu, o persoană este conștientă de incompetența sa și de utilitatea aptitudinii specifice pe care nu o deține încă, fiindu-i limpede că învățarea ei îi va îmbunătăți eficiența într-o anumită direcție. Aici intervine motivația de a învăța, bazată pe setul de avantaje obținute prin acumularea anumitor cunoștințe sau deprinderi.
În acest punct, persoana își estimează nivelul de incompetență în legătură cu aptitudinea pe care vrea să și-o însușească și preconizează nivelul de efort pe care trebuie să-l depună în vederea obținerii țelului propus. Fiind conștientă de deficitul său, o persoană devine motivată să învețe cu dedicare și interes.
Stadiul al treilea: Competența Conștientă
În stadiul competenței conștiente, persoana poate pune în practică aptitudinea învațață, însă nu suficient de bine încât să poată învăța pe altcineva să o utilizeze. Pentru a o fixa permanent, trebuie să exerseze, să parcurgă pașii învățării de mai multe ori și să o repete până la imprimarea ei în memoria de lungă durată.
În acest punct, practica este foarte importantă, fiind condiția de bază în înfăptuirea tranziției către stadiul ultim al învățării.
Stadiul al patrulea: Competența Inconștientă
Ultimul stadiu al învățării presupune utilizarea aptitudinii învățate fără depunerea unui efort conștient în acest proces. Persoana nu mai are nevoie de asistență în a pune în practică competența asumată, o poate preda altcuiva fără probleme și o resimte ca pe o deprindere naturală. În acest punct, procesul învățării este desăvârșit.
Un al cincilea stadiu al învățării aparține, în mod ideal, profesorilor, îndrumătorilor și antrenorilor, denumit stadiul competenței conștiente al incompetenței inconștiente. Se referă la abilitatea unei persoane de a insufla altor oameni stadiul incompetenței inconștiente. Mai simplu spus, darul de a-i face pe ceilalți curioși și dornici să învețe lucruri noi, stârnindu-le această nevoie prin intermediul explicării beneficiilor de care s-ar putea bucura odată cu parcurgerea procesului de învățare.
Citește și:
Trucuri precise de creștere a IQ-ului
5 jocuri care dezvoltă inteligența emoțională a copiilor
Cum să le citiți copiilor ca să devină adulți de succes
Cum să învățăm copiii să iubească știința
