Interviu cu Anastasia Staicu, director al Editurii Seneca, de Ana Maria Toader (clasa IV1), pentru nr. 5 al revistei Aletheea Mozaic

Bună, Anastasia! A fost interesant să particip la atelierul ținut de Fundația Seneca la Aletheea despre limitarea risipei alimentare. Am câteva întrebări la care te rog să ne răspunzi pentru a împărtăși informațiile și cu colegii mei.

1. Ce s-ar întâmpla daca toți oamenii ar continua să facă risipă de mâncare? 

Iată că este imposibilă această situație. De ce? Pentru că 2,4 miliarde de oameni pur și simplu nu au acces constant la alimente și se întâmplă să doarmă pe stomacul gol. Noi suntem 8 miliarde acum. Asta înseamnă că aproape o treime din populația Pământului nu are suficienta mâncare. Iar acum, atenție! O treime din mâncarea produsă în lume se aruncă la gunoi. Dacă vorbim despre noi, un român în medie aruncă de la 70 la 130 kg de mâncare pe an. Ce zici de asta? 

2. Care alimente credeți că sunt risipite sau aruncate cel mai des? 

Lactatele, legumele, pâinea. Mâncarea gătită. 

3. Ce am putea noi, copiii, să facem astfel încât să evităm risipa de alimente? 

Pune în farfurie doar atât cât vei mânca 😊. Păstrează alimentele la frigider. 

4. Pe baza piramidei alimentelor, ce alimente sunt folosite cel mai des? 

Hai, asta tu trebuie să îmi spui. 😊 Și chiar aștept un răspuns de la tine! 

5. De ce petrolul este o resursă importantă? 

Este o specie pe cale de dispariție. Orice resursă naturală de care ne folosim pentru viața confortabilă pe care avem privilegiul s-o trăim, e un dar. Mai ții minte jocul pe care l-am făcut în clasă? Hai! Găsește pădurea în clasă! Lemnul sub forma de mobilă sau de carte te ajută la școală. Sau muntele: metalul scos din minereurile muntelui ajunge sub formă de țevi de cupru la tine și îți aduce apa la baie și la bucătărie sau mai mult, îți aduce lumina prin firele electrice. Iar toate aceste resurse devin materiale cu ajutorul energiei produse inclusiv de petrol. La fel ca în cazul alimentelor, cheia este consumul responsabil și etic. 

6. Ne puteți spune mai multe despre amprenta alimentelor asupra mediului? 

Hai să fie o provocare pentru tine! Compară un măr și un salam. Adu-ți aminte de ceea ce am învățat despre drumul produsului. Câți pași face mărul până la tine la masă? Și câți pași face cașcavalul? Dacă vorbim cu cuvinte simple, așa cum am făcut la atelier, amprenta oricărui obiect constă în două urme (sau două suprafețe de pământ). Una este o suprafață de pământ necesară pentru apariția lui. Închipuie-ți un pom cu mere. Câte mere sunt într-un pom ce ocupă doar 1-2 metri pătrați? A doua este o suprafață de pământ necesară pentru eliminarea deșeului ce rămâne după ce am consumat produsul. Din mărul nostru, dacă nu este ambalat, rămâne doar cotorul care devine compost pus pe pământ. 

Acum este rândul tău să faci exercițiul cu cașcavalul. 😊