Antrenarea funcțiilor executive și a nivelului atențional se poate realiza de la vârste mici, cu condiția ca activitățile să fie pliate pe caracteristicile de dezvoltare fiziologică și psihologică a copilului. Tot mai multe și mai riguros documentate studii de specialitate din domeniul psihologiei dezvoltării sugerează eficiența tehnicilor de tip mindfulness pentru acest obiectiv. Considerată una dintre cele mai populare tehnici de meditație, mindfulnessul urmărește antrenarea creierului spre focalizarea pe momentul prezent, mai degrabă decât pe regretele trecute sau îngrijorările viitoare.
În Regatul Unit al Marii Britanii, începând din acest an și până în 2021, se va derula un program pilot de predare a tehnicilor de tip mindfulness în 370 de școli primare și secundare, coordonat de University College of London și Anna Freud National Centre for Children and Families. Argumentul celor care au propus această linie de politică de sănatate publică a fost, citez, „Școlile și profesorii nu dețin toate răspunsurile și nici nu ar putea, dar acești agenți joacă un rol special pe care, dacă doresc, și-l pot asuma: agenți sau vectori ai schimbării. Din acest motiv am ales să îi implicăm în cadrul unuia dintre cele mai importante studii de impact pentru sănătatea mintală din ultima vreme”.
Pornind de la același considerent, prin intermediul Departamentului de Consiliere Educațională, Școala Aletheea își propune ca în cadrul orelor de dezvoltare personală din acest semestru să deruleze la clasele pregătitoare un program pilot numit Kindness Curriculum, program conceput de o echipă de psihologi americani de la Universitatea Wisconsin-Madison, condusă de profesorul Richard J. Davidson. În cadrul acestei activități, tehnicile de tip mindfulness învățate de copii vor viza îmbunătățirea nivelului atențional și a funcțiilor executive (flexibilitatea cognitivă, controlul inhibitor, memoria de lucru etc.), prin antrenarea creierului spre focalizarea pe conștientizarea unui anumit obiect al atenției, fie că vorbim de respirație, stimuli externi, gânduri sau emoții. Programul presupune un antrenament pentru a remarca când „mintea” sau atenția îți fuge de la obiectul atenției (monitorizare) și refocalizarea atenției asupra obiectului în discuție (shifting sau flexibilitate cognitivă). Acest tip de antrenament crește abilitatea de a menține activate circuitele neuronale de autoreglare, ceea ce conduce la îmbunătățirea nivelului atențional, dar și la o mai bună reglare emoțională.
De asemenea, programul mai presupune antrenarea abilităților prosociale bazată pe tehnici de tip mindfulness și a fost dezvoltat ca o succesiune de 24 de activități destinate preșcolarilor și școlarilor mici. Activitățile au o durată cuprinsă între 20 și 30 de minute (în acord cu capacitatea atențională a acestei categorii de vârstă), se desfășoară cu o frecvență de 2 activități pe săptămână (durata programului nu depășește 12 săptămâni), au o natură progresivă în ceea ce privește nivelul lor de dificultate și încorporează elemente de literatură pentru copii, muzică, mișcare, pentru a-i ajuta să învețe și să își interiorizeze concepte legate de comportamente prosociale (compasiune, bunătate etc. ).
Pe cât de mult crește curba popularității tehnicilor de tip mindfulness, pe atât de scăzut este numărul studiilor validate științific, referitoare la efectele unor astfel de practici. Cercetările inițilale însă par să fie promițătoare: acest tip de training adresat copiilor a avut efectele scontate (vezi pentru mai multe informații, vezi Flook et. all, 2010, Napoli, Krech & Holley, 2005), iar o metanaliză a intervenților bazate pe meditație, în cazul tinerilor, a raportat un efect mediu, cuprins între .27 și .70, în ceea ce privește rezultatele comportamentale și psihologice (Black, Millan și Susssman, 2009). Cu unele mici excepții, cercetarea existentă în acest domeniu este limitată din cauza lipsei studiilor controlate randomizat și a faptului că se bazează pe instrumente de tipul chestionarelor.
Dată fiind această realitate, pe lângă derularea acestui program, ne propunem și efectuarea unui studiu de impact care să urmărească în ce măsură obiectivele programului se vor concretiza.
Text: psiholog Florian Kirschner
Referințe bibliografice:
Black DS, Milam J, Sussman S. Sitting-meditation interventions among youth: A review of treatment efficacy. Pediatrics. 2009;
Flook L, Smalley SL, Kitil MJ, Galla BM, Kaiser-Greenland S, Locke J, Kasari C. Effects of mindful awareness practices on executive functions in elementary school children. Journal of Applied School Psychology. 2010;
Napoli M, Krech PR, Holley LC. Mindfulness Training for Elementary School Students: The Attention Academy. Journal of Applied School Psychology. 2005.
