Aletheea a fost spațiul în care am învățat să fiu rezilientă și să privesc schimbarea ca pe o parte firească a vieții.
Interviu cu Otilia Bădescu, absolventă Aletheea
Otilia Elena Bădescu a învățat la Aletheea din clasa a II-a, până în clasa a VIII-a, în perioada anilor 2016-2023. În prezent, este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”.
- Ca să începem relaxat, spune-mi cine ești tu astăzi?
Eu sunt Otilia și sunt elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, dar mai presus de titluri și instituții, mă definesc prin curiozitatea și dorința mea de a învăța din fiecare experiență a vieții. Știu că drumul cunoașterii nu se termină niciodată, iar eu îmi doresc să continui să descopăr, să înțeleg și să mă redescopăr în fiecare zi, transformând fiecare pas într-o oportunitate de creștere și evoluție personală.
- Cum te-au ajutat anii petrecuți la Aletheea să devii cine ești astăzi?
Profesorii și persoanele cu care m-am înconjurat mi-au susținut atât dezvoltarea personală, cât și pe cea multidisciplinară. Am învățat să creez conexiuni autentice cu oamenii, m-am dezvoltat din punct de vedere emoțional și am evoluat creativ, arta fiind o constantă în viața mea.
- Există un profesor sau o întâmplare din școală care ți-a rămas în minte și ți-a influențat parcursul?
Doresc să menționez două persoane la care țin foarte mult, pe care le admir și le apreciez.
Isabella Tatoi a fost profesoara mea de Limba română în gimnaziu și m-a ajutat să mă îndrăgostesc de limba română și de lectură. Cărțile pe care ni le-a recomandat și textele pe care le-am citit îmi rămân și astăzi întipărite în memorie. Datorită răbdării și modului ei clar de a explica materia, am învățat să înțeleg și să iubesc limba română, iar acest lucru m-a ajutat să ajung la liceul unde sunt astăzi și să îmi găsesc propriile cuvinte.
Grațiela Bălcescu mi-a fost învățătoare în clasa a IV-a, însă a rămas alături de mine până la finalul gimnaziului. De la ea am învățat ce înseamnă să fii cu adevărat un om bun. O admir enorm și îi mulțumesc din suflet pentru încrederea, îndrumarea și cuvintele de sprijin care au fost mereu prezente atunci când mi-a fost greu. Datorită ei, am reușit să înțeleg cine vreau să fiu ca om și modul în care doresc să fiu percepută de cei din jur. Mulțumesc, Grați!
- Ce ai învățat de la Aletheea, dincolo de cunoștințe și discipline, și încă folosești în viața de zi cu zi?
Clasa mea nu a fost întotdeauna cea mai cuminte și, din când în când, mai făceam mici prostioare «inocente». Însă, atunci când eram trași la răspundere, am fost mereu un front unit. Am învățat ce înseamnă apartenența la un grup și să fiu alături de oamenii care contează pentru mine.
- Cum ți-au influențat școala și activitățile de la Aletheea pasiunile sau alegerile pe care le-ai făcut mai târziu?
Profesoara noastră de Arte, Oana Solomon, mi-a susținut parcursul artistic și a încurajat fiecare idee, oricât de îndrăzneață sau neconvențională ar fi fost. Alături de ea, am reușit să organizăm chiar și o expoziție dedicată elevilor, în cadrul școlii.
Ora de desen a reprezentat pentru mine mai mult decât o simplă activitate școlară: a fost un refugiu, un spațiu de liniște și introspecție, în care am reușit să scap de griji, să mă regăsesc și să mă reconectez cu mine însămi. Această experiență mi-a pus bazele unei relații profunde cu arta, pe care o continui și astăzi, dezvoltându-mă constant în această direcție.
- Dacă te uiți înapoi, care e cel mai important lucru cu care ai plecat din gimnaziu?
Privind în urmă, cel mai important lucru cu care am plecat din gimnaziu este libertatea de exprimare a propriilor opinii. Mediul în care am învățat m-a ajutat să îmi dezvolt curajul de a vorbi deschis și de a crea conexiuni autentice cu oamenii, fără rețineri sau teama de a fi judecată. Faptul că profesorii ne ascultau activ și încurajau dialogul m-a determinat să îmi exprim gândurile sincer și să gândesc critic, pe cont propriu, fără a-mi fi impuse idei sau principii prestabilite.
- Ai o amintire de la Aletheea care reflectă experiența ta de la școală?
O amintire care reflectă foarte bine experiența mea de la Aletheea este ora de matematică alături de profesorul nostru, Gabriel Bădițescu. Pot evoca și acum momentele în care unul dintre noi ieșea la tablă pentru a rezolva o problemă mai dificilă, iar întreaga clasă își unea eforturile: fiecare venea cu idei, soluții și perspective diferite. În acele momente, simțeam cel mai clar că suntem o comunitate și că, lucrând împreună, putem depăși orice provocare — chiar și o problemă de matematică. Așa cum spunea mereu Gabi, „nu există «nu pot»”.
- Cum ai descrie mediul de la Aletheea, în 3 cuvinte?
Unitate, creativitate, deschidere.
- În ce moduri au influențat valorile/filosofia școlii felul în care gândești, acționezi și iei decizii astăzi?
Valorile și filosofia școlii au avut un impact real asupra modului în care gândesc, acționez și iau decizii astăzi. Am învățat să filtrez informațiile cu care sunt întâmpinată, să gândesc critic și să reflectez înainte de a răspunde sau de a lua o decizie. În același timp, această educație m-a încurajat să privesc oamenii cu deschidere și empatie, să caut binele din fiecare și să aleg să nu judec pripit. Toate acestea m-au ajutat să devin mai conștientă de mine însămi, mai echilibrată în reacții și mai responsabilă în alegerile pe care le fac.
- Cum te-a încurajat Aletheea să te dezvolți atât din punct de vedere academic, cât și la nivel personal?
Aletheea m-a sprijinit să mă dezvolt atât academic, cât și personal prin implicarea reală a profesorilor. Dacă nu înțelegeam ceva la clasă, aceștia reveneau asupra explicațiilor și se asigurau că fiecare elev ține pasul. În același timp, relația dintre profesori și elevi a depășit cadrul strict școlar: exista deschidere, dialog și disponibilitatea de a ne asculta și atunci când aveam nevoie să vorbim despre lucruri personale. Această legătură, construită pe încredere și respect reciproc, m-a ajutat să cresc nu doar ca elev, ci și ca om.
- Privind înapoi, cum consideri că te-a pregătit Aletheea pentru viața de dincolo de sala de clasă?
Consider că Aletheea m-a pregătit pentru viața de dincolo de sala de clasă prin experiențele reale pe care le-am trăit în acest mediu. Am crescut aici, trecând atât prin momente frumoase, pline de râsete, cât și prin momente dificile, în care am învățat să fac față provocărilor. Toate aceste experiențe m-au ajutat să înțeleg că am resursele necesare pentru a merge mai departe indiferent de context, să cunosc oameni noi, dar și să accept că uneori este nevoie să las în urmă anumite etape sau persoane. Aletheea a fost spațiul în care am învățat să fiu rezilientă și să privesc schimbarea ca pe o parte firească a vieții.
- Dacă ai da un sfat părinților/elevilor actuali de la Aletheea, care ar fi acela?
Pentru părinți: Aveți încredere în copiii voștri, pentru că Aletheea este un mediu în care aceștia se vor cunoaște cu adevărat pe ei înșiși. Oferiți-le libertatea de a lua propriile decizii, de a face greșeli și de a învăța din ele, pentru că școala promovează empatia și înțelegerea nevoilor fiecărui copil.
Pentru elevi: Încercați lucruri noi! La Aletheea veți fi mereu susținuți și încurajați să vă descoperiți pasiunile, talentele și potențialul, într-un mediu prietenos și plin de înțelegere.
- Ce ți-ar plăcea ca Aletheea să continue să învețe viitoarele generații?
Mi-ar plăcea ca Aletheea să continue să îi învețe pe copii să gândească liber.
- Dacă ar fi să rezumi într-o propoziție călătoria/parcursul tău la Aletheea, cum ar suna?
În viață vei cunoaște mai multe variante ale tale, contează să nu uiți cât de importante sunt cele trecute, pentru că fără ele nu ai putea fi tu.
