Când discutăm despre disciplină, formulele câștigătoare conduc la rezultatul corect doar printr-o muncă de echipă între profesori și părinți. Copiii au nevoie de consecvență în modul în care interacționează cu adulții, ceea ce înseamnă că educația primită la școală trebuie să fie în concordanță cu cea de acasă.
Profesorii performanți își îmbunătățesc în mod constant cunoștințele și metodele prin care își disciplinează elevii, acumulând o experiență ce merită să fie considerată un bun reper pentru părinți.
Vă propunem o listă de trucuri utile din care să vă inspirați în disciplinarea copiilor!
1. Tehnica regândirii unei decizii
Când doi copii se împing pentru un loc în față la o coadă, de exemplu, o reacția unui profesor va fi să îi roage să facă o altă alegere privind comportamentul lor.
“Copiii sunt conștienți că fac lucruri greșite. Atunci când îi rog să își analizeze comportamentul și să facă altă alegere, de obicei își corectează conduita într-o direcție care să mă facă mândră. Confruntarea cu un adult dezamăgit de un comportament este deseori o armă mai puternică decât țipatul, de exemplu. În cazul în care copilul nu reacționează pozitiv în fața acestei metode, pasul următor este să sufere o consecință logică pentru acțiunea sa – precum pierderea unui privilegiu, de pildă”, explică Michelle Mertes, profesor pentru învățământul primar și consilier educațional din Wisconsin, SUA.
2. Apelul la responsabilitate
O altă tehnică utilă în corectarea unui comportament nepotrivit al copilului este apelul la responsabilitate. Când un copil pare că ignoră reperele deja însușite despre ce este bine sau rău să faci, are nevoie de o reamintire.
De exemplu, dacă sunteți în supermarket, iar copilul începe să răstoarne toate fructele din raion, este de preferat să-i spuneți “Sper că nu te paște o răceală, pentru că bieții oameni care vor mânca fructele pe care le-ai atins o să se îmbolnăvească sigur”, în loc de “Nu mai atinge fructele” spus pe un ton răstit. În acest mod, copilul va înțelege motivul rezonabil pentru care trebuie să se oprească și va învăța cum îi afectează pe ceilalți acțiunile lui.
3. Comunicarea la același nivel
Când un copil pare să nu fie receptiv la ce i se spune, o modalitate de a-l face atent este să vă lăsați pe vine, pentru o conversație ochi-în-ochi, la același nivel. În acest mod, interacțiunea potențial înfricoșătoare pentru copil se transformă într-o discuție deschisă, constructivă.
4. Accentuarea super-puterilor
Când un copil se comportă repetitiv într-un anumit mod negativ, găsiți partea pozitivă a conduitei sale și canalizați această putere într-o direcție constructivă.
De pildă, un copil cu o atitudine autoritară care îi cauzează rezistența la autoritate și care îi face pe ceilalți colegi să-l respingă, poate fi convins să își tempereze ieșirile printr-un discurs de tipul:
“Ai o personalitate puternică, iar acest lucru te poate face potrivit să devii într-o zi Președinte. Însă pentru a reuși acest lucru, trebuie să știi cum să-i faci pe cei din jur să te placă. Colegii tăi te resping când te comporți ca un șef. Așa că gândește-te că, pentru a ajunge Președinte, trebuie să înveți să-i respecți pe ceilalți, să-i asculți și să ții cont de părerile lor”.
5. Delegarea de sarcini potrivite
La Aletheea, folosim un sistem de atribuire a responsabilităților la nivel de clasă. Fiecare elev este însărcinat cu câte o activitate de care depinde buna desfășurare a orelor, adaptată vârstei și nevoilor clasei. Distribuirea responsabilităților ia o formă amuzantă și atractivă pentru copii – fotografiile celor mici sunt așezate în dreptul sarcinilor, de pildă.
Acest tip de responsabilizare este extrem de benefică în procesul de educare, inclusiv acasă. Permiteți copilului să aleagă dintr-o gamă diversă de sarcini, astfel încât să îi oferiți și senzația de deținere a controlului, care vine la pachet și cu sentimentul datoriei și al obținerii de rezultate.
Citește și:
Cum reușește un profesor să mențină disciplina în clasă