Modul în care părinții le citesc copiilor determină măsura în care cei mici reușesc să își dezvolte empatia intelectuală, o aptitudine care se traduce în transformarea lor în adulți de succes. Specialiștii în neurologie au o serie de recomandări în acest sens, de care vă invităm să țineți cont.

Cititul împreună cu copilul aduce nenumărate beneficii, de la dezvoltarea funcțiilor cognitive și a vocabularului celui mic, până la crearea unei legături strânse între părinte și copil. Însă modul în care se petrece cititul este definitoriu pentru formarea altor aptitudini esențiale unui viitor adult de succes, precum empatia și anticiparea corectă a reacțiilor celor din jur.

Cât de important este cititul în dezvoltarea copilului

Prima și cea mai importantă recomandare a specialiștilor în neurologie infantilă (Academia Americană de Pediatrie a emis oficial această recomandare în anul 2014, pe baza unor cercetări cu concluzii certe asupra beneficiilor implicate) este ca părinții să le citească într-o măsură cât mai mare copiilor, încă de la vârste foarte mici.

Poate că bebelușii nu înțeleg sensul cuvintelor citite de părinți, însă impactul lecturii are două efecte pozitive incontestabile: crearea unei legături strânse cu cei mici prin schimburile verbale și deprinderea bazelor comunicării de către bebeluș.

Beneficiile cititului devin și mai numeroase și evidente odată ce copilul crește, fiind vizibile în performanțele școlare, relațiile familiale pozitive și succesul perpetuu pe tot parcursul educațional și, ulterior, profesional.

Cum trebuie să se desfășoare cititul

Modul în care se desfășoară cititul este esențial în atingerea beneficiilor maxime implicate de această activitate. Neurologul Eric Clabough spune că modelul principal de urmat se poate rezuma astfel: citiți cu copilul, nu citiți copilului și atât. Sună simplu, însă nu este întotdeauna așa.

Mulți părinți privesc cititul de povești ca pe un ritual de adormire a copilului, de inducere a stării de somnolență mai rapid, ceea ce se diferențiază foarte puțin de a lăsa copilul să se uite la desene înainte de culcare, de exemplu.

Când copilul asistă pasiv la actul cititului prestat de părinte, el nu culege aceleași beneficii pe care i le-ar oferi ocazia de a-și imagina că este un personaj al poveștii, că trăiește viața altcuiva și călătorește imaginar într-o narațiune pe care o trăiește propriu-zis. Astfel, ideal este ca părintele să își ajute copilul să fie cu adevărat absorbit de poveste, să interiorizeze acțiunea și să trăiască activ lectura – pentru a reuși, astfel, să-și dezvolte empatia intelectuală.

Ce înseamnă empatia intelectuală

Termenul de empatie intelectuală a fost evidențiat în studiul realizat de cercetătorii David Comer Kidd și Emanuele Castano (Școala din New York) în urmă cu 3 ani. Oamenii de știință au demonstrat, prin demersul lor științific, că oamenii care citesc cu pasiune ficțiune literară își dezvoltă la potențialul maxim empatia intelectuală, mai exact capacitatea de a intui și înțelege mai bine gândurile și motivațiile celor din jur.

Astfel, neurologul american Clabough sugerează că părinții pot stimula dezvoltarea empatiei intelectuale a copiilor citindu-le într-un mod în care să îi ajute să se transpună în poveste, indiferent de complexitatea acesteia.

Pe măsură ce cresc, copiii cu o empatie intelectuală crescută ajung să perceapă obiectiv modul în care ceilalți oameni văd și experimentează viața în general. Această aptitudine, perfecționată pe tot parcursul creșterii și dezvoltării, devin un adevărat atu în mediul profesional, pentru pozitii în leadership, lansare de produse, psihologie etc.

Metode de dezvoltare a empatiei intelectuale prin citit

În loc să citiți pur și simplu copilului dintr-o carte, încercați să faceți pauze între replici acolo unde este cazul (ca și cum ați juca un rol într-o piesă de teatru), astfel încât să-l încurajați pe cel mic să intre în mintea personajelor și să încerce să intuiască ce va urma în poveste.

Puteți să puneți copilului întrebări de tipul “Tu ce ai face în locul personajului?”  sau “Cum crezi că va continua povestea?”. Important este să obțineți cât mai multe scenarii posibile închipuite de copil. Veți observa cum acest mecanism de trăire a poveștilor îi va veni natural și se va îmbunătăți cu fiecare carte citită.

Dezbateți împreună acțiunea, comentați cele întâmplate în poveste, caracterizați personajele și atribuiți-le calități și defecte. Organizați acasă un mic cenaclu literar, în care să fiți împreună cei mai pasionați critici. Nu doar empatia intelectuală se va dezvolta prin această activitate, ci și pasiunea pentru lectură.

Numeroase studii din domeniul educației sugerează că reflecția asupra unei experiențe de învățare stimulează cu adevărat creșterea și evoluția unui copil, nu doar procesul de învățare în sine. Încurajarea copiilor să ia decizii în timp de citesc antrenează această abilitate esențială succesului profesional viitor, având un efect demonstrat de îmbunătățire a funcțiilor cerebrale.

În final, nu învățați copilul să fie doar un cititor mai bun, ci și un viitor profesionist de succes, un șef eficient, un negociator priceput și un adult capabil să formeze și să mențină relații interumane armonioase.

Dezvoltarea empatiei intelectuale la Aletheea

Metodele didactice îmbrățișate de profesorii Aletheea se concentrează în mare măsură pe dezvoltarea empatiei intelectuale. Învățarea de tip constructivist specifică școlii noastre presupune ca elevii să învețe prin implicare și participare directă și interactivă la activitățile de lectură.

Profesorii noștri pun elevii în centrul unor experienţe de învăţare care favorizează  gândirea, acţiunea independentă, participarea activă la procesul de construire a cunoaşterii, stimulându-i să se îndoiască, să pună întrebări și să-și argumenteze punctele de vedere proprii.

La ore, creăm situații stimulatoare care să genereze curiozitate și motivație intrinsecă, precum și dezvoltarea gândirii transversale. În acest mod, integrarea ulterioară în realitate se va realiza cu succes, copiii fiind perfect capabili să se adapteze la orice situație mai târziu, în viață.

Citește și:

Generația milenarilor: pregătirea pentru profesie